Descriere: Localizare si Conditii Naturale
Cai de access | Relieful si hidrologia | Clima | Flora si fauna
Comuna Ileanda este situata in partea de nord-est a judetului Salaj, pe soseaua nationala DN 1C Dej-Baia Mare, la o distanta de aproximativ 40 km fata de prima localitate respectiv la 52 km fata de a doua.
Este incadrata de comunele: Galgau in partea de sud-est, Poiana Blenchii in est, Rus in sud, Lozna in sud-vest, Letca in vest, Valea Chioarului in nord-vest, Boiu-Mare in nord si Vima Mica in nord-est, ultimele trei comune apartinand judetului Maramures. Comuna cuprinde 13 sate: Ileanda, centrul de comuna si satele apartinatoare: Podisu, Rogna si Negreni, situate pe malul stang al Somesului; Dabaceni, Bizusa si Perii Vadului de-a lungul soselei Dej – Baia-mare; Rastoci la ramificarea drumului spre Jibou, pe malul drept al Somesului; Dolheni de-a lungul vaii Ileanda spre amonte de Ileanda, de asemenea Maleni situate pe coasta de deal, Sasa si Barsauta situate pe platorui netede care ating pana la 500m altitudine si Luminisu situate intr-un bazinet al vaii cu acelasi nume.
Comuna se intinde pe o suprafata de 87 km patrati, cu o populatie de aproximativ 2674 locuitori (2005). Toate aceste sate au un potential agroturistic deosebit, dar care in prezent nu este valorificat suficient.
Cai de acces
Caile de acces sunt facile. Pe calea ferata Cluj – Baia-Mare, respectiv Bucuresti – Satu Mare, cu legatura spre Zalau, trenurile accelerate au oprire in statia Ileanda, iar trenurile personale in statiile Ileanda, Rastoci si halta Bizusa.
De asemenea din soseaua nationala Cluj – Baia-Mare, care trece prin Dabaceni, Ileanda, Bizusa si Perii Vadului se desprind drumuri comunale spre toate satele apartinatoare. Deplasarea spre satele de pe malul stang al Somesului se face din soseaua nationala, traversand Somesul cu podul plutitor la podis sau cu luntrea la Rogna si Negreni.
Relieful si hidrologia
Zona Ileanda se incadreaza in marea unitate a Podisului Somesan, care are infatisarea unei platforme valurite, in interiorul ei alternand regiuni deluroase inalte cu altele joase depresionare, cu altitudinea medie de 600 m.
Partea nord-estica apartine Podisului Purcaret – Boiu Mare – Jugastreni. Acesta este un podis structural format din calcare Eocene si Oligocene, care au favorizat aparitia formelor caracteristice reprezentate prin doline, cursuri subterane, chei, suprafete structurale formate prin adancirea afluentilor marunti ai Somesului in orizonturile calcaroase, reprezentate la Bizusa si Luminis. In spatele lor se intalnesc bazinete locale in care s-au dezvoltat aszari omenesti: Luminis, Dolheni sau suprafete structurale: Sasa.
La est de valea Ileanda se desfasoara dealurile Ciceului, a caror altitudine scade de la 650 m in Dealul Toaca spre 500 m.
In partea de sud, sud-vest si vest apar Dealurile Clujului si Dejului, care marginesc satele de pe stanga Somesului.
Intre aceste regiuni deluroase se intinde culoarul Somesului, care in aceasta zona prezinta sectoare largi de 2 km la Ileanda, dar si ingustari de pana la cateva sute de metrii intre Perii Vadului si Rastoci.
Culoarul Somesului se caracterizeaza printr-o lunca bine dezvoltata, care variaza intre 1,5-2km la Ileanda; 100-150 m la Dabaceni si Bizusa, lipsind complet intre Perii Vadului si Rastoci si terase etajate pe mai multe nivele, foarte bine reprezentate in regiunea Podis-Rogna, o regiune de dezvoltare clasica a tuturor nivelurilor.
Terasa a II-a cu altitudine de 8-12 m si a III-a cu altitudine de 18-22m sunt reprezentate pe ambele maluri ale Somesului, permitand extensiunea culturilor si a majoritatii asezarilor omenesti.
In ceea ce priveste structura geologica, aceasta prezinta o importanta deosebita pentru geologii care s-ar abate prin aceasta regiune dorind sa-si imbogateasca cunostintele, sa-si adune fosile sau sa faca cercetari, oligocenul mediu este reprezentat prin "stratele de Bizusa si Ileanda Mare".
"Stratele de Bizusa" sunt constituite din marne cenusii-albicioase, slab bituminoase cu cardiacee si ostracode. Ele au cantonat izvoarele minerale cu compozitie complexa in jurul carora s-a amenejat statiunea balneara Bizusa.
"Stratele de Ileanda Mare" sunt constituite din sisturi argiloase, foioase, nisipoase, cenusii-negricioase, care trec treptat in sisturi argiloase negre bituminoase cu solzi si schelete de peste (Clupea) si cu eflorescente de sulf sau sulfat de calciu, avand la partea superioara intercalatii grezoase. Aceasta succesiune este asemanatoare sisturilor disodilice, considerate ca roca-mama principala a hidrocarburilor din Depresiunea Transilvaniei si care au atras multi geologi in aceasta regiune pentru cercetari.
Clima
Clima este temperat-continentala sub influenta maselor de aer vestice, care in deplasarea lor creeaza vreme instabila, cu precipitatii dese primavara si toamna. Mediile anuale inregistreaza valori intre 7,4oC in regiunile deluroase si 8,8oC in Culoarul Somesului. Temperaturile cele mai scazute se inregistreaza in luna ianuarie -2oC si -3oC in regiunea dealurilor si intre -1oC si -2oC in zonele depresionare. In culoarul Somesului sunt frecvente inversiunile de temperatura cu maximul de inversiune in luna decembrie. Temperaturile cele mai ridicate se inregistreaza in luna iulie cu valori medii de 16oC si 20oC.
Vantul dominant este vantul de nord-vest care patrunde pe Culoarul Somesului, transportand aer umed in special primavara si vara.
Precipitatiile inregistreaza cantitati medii anuale de 700-900 mm dar, in anii cu activitate ciclonica deosebit de intensa, cantitatile de precipitatii cazute au fost de 1300-1400 mm (la Ileanda 1420 mm). Cantitati maxime au cazut in anii: 1912, 1955, 1970, 1974.
Din repartitia si modelul de imbinare a principalelor elemente climatice in aceasta regiune se diferentiaza urmatoarele tipuri de clima :
clima de dealuri inalte de peste 500 m
clima de dealuri joase sub 500 m
clima de depresiuni si in Culoarul Somesului
Dar in ultimii ani s-au produs unele perturbari ale atmosferei globale, cu ierni calde ( ianuarie, februarie ), cu raciri in lunile martie aprilie si ploi torentiale in mai-iunie – anii 1997 – 1999 .
Hidrografia
Reteaua hidrografica este drenata de raul Somes, care strabate comuna Ileanda, insotit de lunci si terase, primind o serie de afluenti, care toti strabat regiuni deosebit de pitoresti. Afluentii de dreapta mai importanti sunt:
valea Ileanda, care izvoraste din Magura Vimii, alimentata de doua izvoare. Strabate satele Dolheni, Ileanda si are cativa afluenti mici: paraile Corui, Tisei, Pleseni (izvor cu debit mare ce alimenteaza Ileanda), Hertii;
Valea Ilenzelei alimentata de doua izvoare cu debit mai mic care de asemenea alimenteaza in parte Ileanda.
Valea Luminisului, cu izvorul in satul cu acelasi nume, care in amonte a format un mic bazinet in care s-a instalat asezarea Luminisu, iar in apropiere de confluenta formeaza o portiune mica de defileu-cheie la Bizusa. Are cativa afluenti mici: paraiele Grozei, Runcului, Pietris.
Afluentii Somesului de stanga strabat formatiuni usor friabile in care isi sapa vai adanci. Mai importanti sunt Valea Varului cu afluentul Valea Cuptoarelor si Valea Sasarului.
Apele strabat regiuni cu roci sedimentare au mineralizarea si duritatea mai ridicate. Cauzalitatea apelor este influentata de evacuarea apelor indrustiale neepurate sau insuficient epurate. O importanta deosebita o au apele subterane, care constituie principala sursa de alimentare cu apa a asezarilor omenesti.
In lunca tersata a Somesului se gaseste o panza de apa, al carei nivel hidrostatic este influentat de Somes si de precipitatii, apa este in general nepotabila din cauza duritatii s substantelor organice.
Apa potabila se gaseste in panzele freatice din zona conurilor de dejectie si apa izvoarelor, care alimenteaza asezarile omenesti fie prin sapare de puturi, fie prin captarea izvoarelor cu debit constant.
O importanta mare o au izvoarele minerale din localitatea Bizusa, care se ivesc in cursul inferior al vaii Luminisului, inainte de confluenta cu paraul Groazei, in jurul carora s-a amenajat statiunea balneara. Apa care are valoare terapeutica mare si este indicata in toate afectiunile cronice ale aparatului locomotor, reumatism cronic, poliartrite, spondiloze, artoze, in afectiuni ginecologice, dermatologice si neuropsihiatrie sub forma de bai calde. In cura interna este indicate in afectiunile biliare in special in cele litiazice, in afectiunile renale si in colite.
Flora si Fauna
Zona Ileanda fiind situata din punct de vedere morfologic in regiunea dealurilor cu o atitudine de 500-600 m, cu o apropiere de sectorul de influenta vestica in clima, care explica sporul general al precipitatiilor, are ca vegetatie prodominata aceea de dealuri si podisuri: faget, goronete si uneori chiar plantatii de conifere.
Padurea a fost din cele mai vechi tipuri unul din locurile dragi ale populatiei, pentru ca ea a fost aceea care le-a oferit adapost in perioadele istorice mai tulburi, ea le-a furnizat lemnul necesar constructiilor si incalzirii locuintelor, le-a oferit hrana atat din vanat cat si din fauna.
Tipurile de paduri dezvoltate pe teritoriul comunei sunt: fagetele pe inaltime de 500-600 m pe solurile brune de padure tipice sau podzolite, apoi fagete cu carpen, faget cu gorum, guronete cu fag, carpinete cu plop, plopis.Dintre tipurile de padure artificiala sunt: molidet si pinet.
O nota aparte o constituie padurea de castan comestibil de pe teritoriul satului Negreni, care s-a dezvoltat aici in conditiile unei clime de adapost, precum si plantatiilor de larice de la Buzas-Valea Pociului.
Sub etajul de arbori principali si secundari se afla si subarboletul, reprezentat prin speciile de lemn cainesc, corn, paducel, sanger, soc, merisor, porumbar. In poiene si la adapostul arborilor mai cresc o serie de plante cu sau fara flori caracteristice acestor locuri. Alaturi de paduri se intind fanete, livezi de pomi fructiferi si culture de porumb. In zona de lunca si terase se afla domeniul culturilor agricole, pasunilor si fanetelor. Dupa modul de folosinta a arboretelor: 34% sunt conduse pentru exploatare ca lemn de constructii si foc, 58% au rol de protectie, destinate protectiei solului, protectiei caii ferate, iar din acestea 1% sunt destinate arborete de interes social in jurul statiunii balneo - clematerice Bizusa si 0, 08% rezervatii de seminte.
Fauna este variata si bogata in stransa dependenta cu varietate reliefului, a climei si vegetatiei.
In zona padurilor de foioase animalele se pot grupa in trei categorii:specii depasesc limitele paduri: jderul, dihorul, mai rar pisica salbatica, mai rar caprioara, pârşul de alun, parsul de stejar;
specii larg raspandite in toate tipurile de padure: veverita, vulpea, lupul, mistretul, bursucul, pasari;
specii rar raspandite, care traiesc si in afara zonei de padure: tot felul de pasari, insecte, rozatoare, reptile, broaste, soparle etc.
Padurile au o importanta mare in cea ce priveste vanatul: iepuri, caprioare, vulpi, lupi, mistret.
Fauna luncilor este reprezentata de pasari, rozatoare, iar fauna apelor curgatoare prin pesti. In Somes pe linga lipani, apare mreana, cleanul, somnul, scobarul, mai rar crapul.