Scurt istoric
Comuna Ileanda este strabatuta de raul Somes, o importanta artera de comunicatii din cele mai vechi timpuri, care a atras de-a lungul ei formarea unor asezari omenesti.
Primele injghebari de asezari erau mici, locuite de daci, ulterior de romani (o constituie urmele unui drum roman descoperit de cercetatori mai recent, care a existat pe teritoriul comunei Ileanda), care au aparut pana in secolul al IV-lea ca asezari omenesti, peste care s-au perindat fel de fel de popoare migratoare, dintre care cea mai mare influenta a avut-o elementul slav, fapt ce se constata din diferitele cuvinte si denumiri de origine slava, ca de exemplu: Ileanda (coasta, spate de deal), Barsauta (barsa=piesa de plug), Dabaceni (de la dubloku=adancime), Rastoci (rastoca=locul unde se zagazuieste apa pentru iazul morii). Ulterior denumirile au fost maghiarizate unele pana in secolul al XVIII-lea, altele pana in secolul al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea.
Din cauza inundatiilor, a incendiilor, a navalirilor tatarilor si turcilor, asezarile s-au retras pe vaile inguste, intre dealuri unde erau adapostite.
Satele de pe dreapta Somesului au apartinut Cetatii Ciceului din secolul al XIV-lea, cand sunt predate Cetatii Chioarului (Cetatea de piatra) unde functiona un "capitanat", care apara drumurile cele mai importante de de patrundere in interiorul Transilvaniei, avand o proprietate de 88 de sate. Satele de pe malul stang al Somesului au apartinut Cetatii Almasului.
Faptul ca stapanii maghiari se schimbau destul de des, fie prin transmiterea mosiilor unor urmasi, fie prin pierderea lor la jocul de carti sau prin credinta manifestata de stapanire, mosiile le erau luate si date altor proprietari.
Remarcam urmatoarele: magiarii erau proprietarii de mosii, vatafii si servitorii lor, dar baza populatiei o constituiau romanii, care munceau pamanturile in calitate de iobagi, jeleri, vagi (o categorie de tarani care se deplasau dintr-un loc in altul pentru a-si castiga cele necesare traiului).
Datorita situatiei lor de iobagi, timp atat de indelungat, datorita lipsei de drepturi, a muncilor si datoriilor la care au fost supusi de catre feudali, precum si a numeroaselor incursiuni ale tatarilor si turcilor, invaziilor militare care au dus la pustiirea satelor, toate acestea au contribuit la o evolutie foarte inceata a numarului populatiei pana in secolul al VIII-lea.
Prefacerile economice si politice petrecute in acea perioada au avut urmari si in ceea ce priveste structura societatii: Principii, pentru a-si crea o baza sociala si militara mai statornica, innobileaza un numar mare de tarani romani "puscasi" – iobagi cu obligatii militare din jurul Cetatii Chioarului, care s-au distins prin diferite fapte militare, innnobilare care continua mai ales in secolul al XVIII-lea. Unii dintre acesti mici nobili, cunoscuti sub numele de "nemesi", ajung cu timpul sa stapaneasca proprietati si se ridica alaturi de feudalii mai vechi maghiari.
Dupa desfiintarea iobagiei, populatia incepe sa se inmulteasca, noile asezari devin mai mari, iau fiinta primele scoli, la inceput confesionale, apoi de stat pe la sfarsitul secolului al XIX-lea. Ileanda se dezvolta ca un centru mai important, din 1865 devine centru de plasa administrativ, judecatoresc si notarial.
O importanta deosebita o are si descoperirea izvoarelor de la Bizusa si dezvoltarea unei mici statiuni balneo-climaterice, care atrage tot mai multa lume in timpul verii, precum si construirea caii ferate, a soselei, organizarea targurilor saptamanale, construirea dispensarului medical etc.
Astazi Ileanda este unul dintre centrele polarizatoare din judetul Salaj pentru zona asezata in bazinul Somesului in amonte de comuna Surduc.
In ce priveste cresterea numarului populatiei in secolul al XX-lea, se observa o oarecare fluctuatie – o crestere pana la al doilea razboi mondial, apoi o descrestere prin plecarea definitiva a evreilor din aceasta regiune, iarasi o crestere prin 1956, datorita deschiderii vremelnice a unor santiere de munca, o noua descrestere prin dezvoltarea industriei la orase si plecarea definitive a unor familii precum si a unor tineri. O slaba crestere se inregistreaza in ultimii ani in satul Ileanda. Referindu-se la structura nationala si religioasa, in aceasta regiune romanii au detinut din totdeauna si detin si astazi majoritatea. Sunt de religie ortodoxa, greco-catolica, penticostali si baptisti, pe langa acestia mai exista cateva familii de maghiari, dar in crestere sunt familiile de rromi, detinand totalitatea in catunul Rascol.